Mercedes-Benz W191

Mercedes-Benz W191 este o serie de mașini de lux, produsă de Mercedes din 1949, până în 1955, cu diferite variațiuni ale modelului, cu motoare pe benzină sau diesel. Inițial, motorul acesteia era o variantă extinsă a M136 1.7 L cu 6 cilindri în serie, având o capacitate de 1.8 L. 
Seria cuprindea următoarele modele:

• Mercedes-Benz 170S (1949 – 1952) – prima mașină a producătorului care conține în denumirea sa inițiala „S” (de la Sonder Modell – model special), care denotă un nivel superior al confortului și al calității. Aceasta a fost lansată în mai 1949, avânc același șasiu ca Mercedes-Benz W 136 170V.

• Mercedes-Benz 170 Sb / 170 DS (1952 – 1953) – disponibilă doar în varianta sedan, cu 4 uși, aceasta venea cu numeroase îmbunătățiri precum butonul starter montat în bord, și un sistem de climatizare de calitate superioară. În ianuarie 1952, a fost lansată și o variantă diesel a acestui model, cu o putere de 40 CP.

• Mercedes-Benz 170 S-V / 170 S-D (1953 – 1955) – înlocuiește modelul 170S, începând din iulie 1953. La un preț de listă mai mic decât al predecesoarei sale, și cu o motorizare de capacitate mai mică decât a acesteia, noul Mercedes-Benz 170 S-V avea același interior ca al lui W136, precum și mare parte din dotările tehnice a acestuia din urmă. 

Mercedes-Benz W188

Mercedes-Benz W188 este o serie de  autoturisme sport, în două uși, produsă de Mercedes-Benz între anii 1951 și 1958. Cele mai scumpe, dar și cele mai vândute modele ale seriei sunt Mercedes-Benz 300S și Mercedes-Benz 300Sc.
Mercedes-Benz 300S (1951 – 1954) - De departe cel mai popular model lansat la Salonul Auto de la Paris, în octombrie 1951, Mercedes-Benz 300S (W188) era disponibil în 3 variante standard: sport cu 2 locuri, 2 + 2 Coupé, Cabriolet tip A. Performant de 3.0 L și rezistent la uzură, motorul acesteia dezvolta 150 PS.
Mercedes-Benz 300Sc (1955 – 1958) – Lansat în 1955, noul model al seriei vine cu îmbunătățiri majore în ceea ce privește motorizarea și sistemul de suspensii. Dintre acestea cele mai remarcabile sunt motorul cu injecție directă de benzină, care dezvolta 175 PS, suspensii independente pe partea din spate a autovehiculului.  

Mercedes-Benz W187 Typ 220

Mercedes-Benz W187 este un automobil de lux, de mari dimensiuni, produs de Mercedes-Benz între anii 1951 și 1955. Acesta a fost prezentat oficial la Frankfurt Motor Show, în aprilie 1951, dispunea de un motor M180, cu 6 cilindri în serie, și era pus la vânzare în 3 variante: sedan, coupé și cabriolet. Toate cele 3 erau cunoscute și sub denumirea de 220.

În ciuda renumelui său din perioada antebelică pentru producția de mașini de lux, cu motoare în 6 cilindri, Mercedes-Benz se rezumase la producția automobilelor de dimensiuni mici, cu motoare în 4 cilindri, imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial. Alături de Mercedes-Benz 300 Adenauer și W186, noul Mercedes-Benz W187 se numără pintre primele modele care anunțau revenirea producătorului la mașinile de mari dimensiuni, de lux și cu motoare cu 6 cilindri.

Mercedes-Benz W180

Modelul 220S era, ca urmaș al modelului 220, varianta “standard”, cu 6 cilindri, a seriei Ponton. A fost construit ca limuzina, intre anii 1956 si 1959. Pentru a putea fi diferențiate mai târziu, noile modele Ponton erau denumite, neoficial, 220 Sa iar modelul următor, din seria coada de rândunica, 220 Sb. Motorul M180 III, dotat cu doua carburatoare, avea în prima versiune 74 KW ( 100 CP ), iar mai târziu 78 KW ( 106 CP ) si asigura o accelerare de la 0 la 100 km/h, a limuzinei de 1325 kg, în 16 secunde. Prețul de 12.500 de mărci era identic cu cel al modelului anterior, 220. Intre Martie 1956 si August 1959 au fost construite 55.279 automobile, iar în anul 1994 mai erau înmatriculate în Germania, 493 de unitati, lăsând la o parte modelele din colecții.

Mercedes-Benz W186

Modelul 300 al gamei Mercedes-Benz W186 este un automobil de lux, produs de Mercedes-Benz între anii 1951 – 1957. Fiind cel mai prestigios și mai mare autovehicul al producătorului, acesta a fost supranumit Maybach-ul vremii sale – elegant, puternic, exclusivist și scump. Acesta a reluat tradiția producătorului de dinaintea celui de-Al Doilea Război Mondial, de a crea un automobil de lux ca produs reprezentativ al fiecărei serii de automobile, care începuse odată cu simplexul de 60 cp, în 1903, și a continuat până la seria 770 Grand Mercedes, în anii ’30. Astfel, s-au produs 3 serii consecutive, cunoscute ca 300a (sau doar 300), 300b și 300c. O variantă de dimensiuni ceva mai mari a automobilului, 300d, a fost construită folosind șasiul lui W189, și a apărut abia în 1957.

Mercedes-Benz W189

Mercedes-Benz W189 model 300 este un automobil de lux, în 4 uși, produs de Mercedes în perioada 1957-1962. Fiind cel mai mare și mai prestigios model al producătorului, acesta a fost supranumit Maybach­-ul epocii sale – elegant, puternic, exclusiv și scump.

Cunoscut în piață ca Typ 300d, acesta era egal ca preț, dar net superior în ceea ce privește dotările și performanțele sale, față de competitorul său Rolls-Royce Silver Cloud. Preferat al demnitarilor și al conducătorilor unor companii de prestigiu, W189 includea conferea clienților opțiuni precum separator din sticlă securizată și telefon VHF.

Mercedes-Benz 300SL

Lansată în 1954, la New york Auto Show Mercedes-Benz 300SL (W198) a fost prima variantă de mașină SL-Class Grand Tourer, și cel mai rapid aitovehicul produs în aceea perioadă. Aceasta era un Coupe cu numai 2 locuri și portiere cu deschidere verticală.
Construit de Daimler-Benz AG, noul model cu injecție de benzină, avea la bază designul și dotarile tehnice ale lui W194. Inițial 300 SL era disponibil doar în varinta Coupe, cu un motor de 3.0 L, însă din 1957 producătorul a inclus în această serie o nouă variantă sport, cu un motor de o capacitate mai mică, de 1.9 L, cu un preț de listă mai mic, dar care s-a bucurat de aceași popularitate.

Mercedes-Benz W128

Tehnologia injecției directe de benzina a fost folosita de Daimler-Benz inca din anii 1930, în motoare de avioane si mașini de curse, iar începând cu anul 1954 si-n modelul 300 SL. In 1958 a apărut modelul 220 SE, dotat cu sistemul, mai simplu, de injecție în conducta de admisie folosit deja în modelul 300 SC ( Adenauer ). Pompa de injecție, cu doua pistoane, antrenata de un mecanism cu came, injectează combustibilul în puntea de admisie, înaintea ventilelor de admisie, prin intermediul unui distribuitor triplu. Limuzinele, coupe-urile si decapotabilele 220 SE, sunt aproape identice cu modelul 220 S, având doar un motor diferit. Motorul cu injecție, M127 dezvolta o putere de 85 kW ( 115 CP ). Performantele mai bune si consumul mai scăzut ale modelului cu injecție trebuiau, totuși, plătite cu un plus de 1900 de mărci. Pentru alte 450 de mărci putea fi montat si sistemul de ambreiaj « Hydrak ». Intre Octombrie 1958 si August 1959 au fost construite doar 1974 de automobile. în 1994, mai erau 102 unitați înmatriculate în Germania.

Mercedes-Benz W121 BII (190SL)

Mercedes-Benz 190SL este o mașină decapotabilă cu două uși care a fost produs de Mercedes-Benz între mai 1955 și februarie 1963. În 1954 Mercedes a prezentat un prototip 190SL cu două uși la Salonul Auto din New York. A fost construit ca o alternativă mai ieftină față de 300 SL.
Motorul avea patru cilindri, 1.9 litri care dezvolta 105 CP la 5.700 rpm. Mașina accelerează de la 0 la 100 km/h în 14.4 secunde și viteza maximă este de 172 km/h.
Mercedes-Benz 190 a fost produs în perioada 1955-1963 în 25.881 de bucăți.
190 SL și 300 SL au fost înlocuite de Mercedes-Benz 230 SL în 1963.

Mercedes-Benz W105/W128/W180

Modelul 219 a fost construit, împreuna cu modelul 220 S ( W180 II ), intre anii 1956 si 1959. Ca preț a fost poziționat intre modelul 190 care costa 1050 mărci si modelul 220S care costa 2000 de mărci. Acest rol i-a revenit si modelului 230 ( W110), fabricat intre 1965 si 1968. Modelul 219 avea motorul si partea frontala de la modelul 220a, iar de la stâlpii parbrizului este identic cu modelul 190 ( W120 ). Datorita stalpului mic în partea din spate, nu a fost la fel de vândut ca modelul 220 S, care a fost vândut de doua ori mai mult. Colecționarii căuta, în ziua de azi, în special modelul W105, datorita numărului mic de modele produse. În Decembrie 2005, mai existau în Germania 89 de mașini înmatriculate, lăsând la o parte cele din colecții. Motorul M180 II din modelul 220a a fost modificat în anul 1957, ajungând la o putere de 66 kW ( 90 CP ), datorita unei compresii mai mari. Acest motor reușea sa accelereze mașina de 1290 de kg, de la 0 la 100 de km/h, în 16 secunde. Viteza maxima era de 148 km/h. O noutate remarcabila a fost ambreiajul hidraulic, automat, “Hydrak”, care putea fi montat pentru 450 DM, începând cu anul 1957. Sistemul a fost dezvoltat de Fichtel & Sachs împreuna cu Daimler-Benz, si este compus dintr-un ambreiaj hidraulic folosit pentru demaraj, si un ambreiaj mecanic pentru schimbarea treptelor de viteza. Ambreiajul mecanic, acționat de sistemul de vacuum al motorului, era declanșat de un semnal electric, provenit de la atingerea manetei de viteze. Sistemul “Hydrak” nu putea fi montat pe modelele cu 4 cilindri. Intre 1956 si 1959 au fost produse 27.845 mașini, din care 16.000 pentru export. Prețul modelului 219 a fost de 10.500 DM, pe tot parcursul producției.

Mercedes-Benz W110

Vehiculele W 110 Mercedes-Benz au fost fabricate între anii 1961 - 1968, aparținând clasei medii-superioare și înlocuind modelul "Ponton" din seria W 120 / W 121.

Ceea ce distinge W 110, precum și seriile W 111 și W 112, este „coada de rândunică”, cu care producătorul Mercedes-Benz, care în mod normal a avut un design destul de conservator, a facut o concesie neobișnuită pentru moda timpului în Statele Unite. Forma simplă, elegantă, cu scobituri laterale în tablă, a fost dezvoltată de către fostul șef de design al MB, Karl Wilfert, împreună cu echipa sa. Comparativ cu vehicule americane, „coada de rândunică” este mică la W110.

Mercedes-Benz W111

Seria W111 a fost primul model de clasă mare, din seria „Coadă de rândunică”, a Mercedes-Benz.

„Coada de rândunică” era menită, conform producătorului, să ajute la parcare, marcând clar colțurile mașinii. Seria W111 a urmat seriei W105 si W180. Linia sa elegantă a fost creată de designerul Mercedes-Benz de la acea vreme, Karl Wilfert. Una dintre caracteristicile principale ale caroseriei era nivelul ridicat de siguranță pasivă. A fost prima caroserie al cărei habitaclu era o „cușcă rigidă” și care avea zone deformabile. Producția a început în August 1959, cu modelele 220 (b), 220S (b), 220SE(b), iar începând cu 1965 s-a produs modelul 230S. 

Mercedes-Benz W112

Mercedes-Benz W112, cunoscut în piață și ca Mercedes-Benz 300SE, este un automobil produs de Mercedes-Benz din 1962 până în 1967. Acesta era disponibil în 3 variante: Coupé, decapotabil și sedan. Șasiul utilizat este cel folosit anterior și pentru Mercedes-Benz W111, însă motorul noului W112 este unul tip M189, cu injecție de benzină, o capacitate de 3.0 L, și 6 cilindri, care fac posibile dotări de lux precum: suspensii pneumatice, direcție asitată și transmisie automată.

În 1963, compania a lansat varianta cu apatament de mari dimensiuni, Mercedes-Benz 300SEL (inițiala L din denumire provine de la cuvantul lang, care înseamnă lung, în limba germană). Aceasta a fost clasată ca cea mai scumpă limuzină atât a vremii, cât și a producătorului. După lansarea acesteia, precum și a noii limuzine Mercedes-Benz 600, în 1963, vânzările seriei W112 au scăzut drastic. Toate acestea au dus la stoparea producției lui W112, în 1967.

Mercedes-Benz W113

Mercedes-Benz W113 este un automobil Coupe / Sport, cu 2 locuri prezentat oficial la Geneva Motor Show, ca înlocuitor al legendarului 300 SL (W198) și al lui 190 SL. Produs până la finele anului 1971, W113 a fost creat sub supravegherea lui Fritz Nallinger, în calitate de director tehnic,  și a designerilor Paul Bracq și Béla Barényi, care i-au patentat forma inovativă și plafonul ușor concav – de unde și porecla de Pagoda.
Toate modelele seriei erau dotate cu un motor cu 6 cilindri în serie, cu injecție de benzină, iar plafonul, fațetele portierelor și capota din spate erau facute din aluminiu pentru a reduce masa totală a autovehiculului.
Printre acestea se numără:

• 230 SL (1963 – 1967) – cu transmisie manuală în 4 trepte (respectiv transmisie automată în 4 trepte pentru modelele disponibile în SUA), capacitate cilindrică de 2308cc și 150 PS.

• 250 SL (1966 – 1968) – cel mai rar model al seriei, acesta era dotat cu un rezervor mai mare (65 L), transmisie manuală / automată în 4 trepte, un motor cu o capacitate de 2496 cc și 150 PS.

• 280 SL (1967 – 1971) – primul Grand Tourer al seriei, dotat cu transmisie automată în 4 trepte, aer condiționat, motor de 2.8 L și 170 PS.

Mercedes-Benz W100

Mercedes-Benz 600 este un automobil de lux sofisticat, produs de Mercedes-Benz în variantele sedan și limuzină, între anii 1963 și 1981. Predecesor al lui Maybach Marque, „Mercedes Grosser” Typ 600, a fost lansat ca o variantă îmbunătățită a lui Typ 300 Adenauer, păstrând aceeași poziție de serie reprezentativă, dar și cea mai scumpă, a producătorului.

Concurând cu modele contemporane precum Cadillac Fleetwood 75, Lincoln Continental Lehmann-Peterson și Chrysler Imperial Crown Ghia, Mercedes-Benz 600 era disponibil în 3 variante: sedan cu ampatament scurt în 4 uși (dotat cu panou separator pentru șofer), limuzină tip Pullman cu ampatament lung în 4 uși (dotată cu o banchetă adițională în partea din spate, care era separată de partea din față printr-un panou separator), și o limuzină în 6 uși.
Câteva dintre limuzinele tip Pullman au fost transformate în limuzine Landaulet, pentru a fi utilizate cu precădere de Papă și de demnitarii germani, în timpul vizitei Reginei Elisabeta a II-a, în 1965.

Mercedes-Benz R107 si C107

Mercedes-Benz R 107 și C107 sunt autovehicule produse de Mercedes-Benz din 1971 până în 1989, fiind a doua serie a companiei, ca lungime a perioadei de producție, după G-Class. Acestea au intrat pe piață sub egida SL (R107) și, respectiv, SLC (C107), cu denumiri ca 280 SL, 280 SLC, 300 SL și altele, până la 560 SL.
Modelul R107/SL este o mașină decapotabilă cu 2 locuri, care a fost lansată în 1971 pentru a  înlocui W113 și care a fost, la rândul său, înlocuită de R129 Sl-Class, în 1989.
Modelul C107/SLC este un autovehicul cu pa4 locuri, plafon fix și o trapă de sticlă (disponibilă la cerere), lansat pentru a înlocui W111, și înlocuit la rândul său de C126 S-Class Coupe, în 1981.

Mercedes-Benz W108

Mercedes-Benz W108 și W109 sunt două mașini de lux produse de către Mercedes-Benz din 1965 până în 1972, respectiv 1973, în mod exclusiv în Amercica de Nord. Seria a fost lansată sub egida modernizării predecesoarelor W111 și W112, 2 automobile sedan tip  fintail. Cele două noi modele s-au bucurat de o vastă popularitate în piețele de export din Westul Germaniei, America de Nord și cele din Sud-Estul Asiei.
Mercedes-Benz W108 a fost lansat la Salpnul Auto de la Frankfurt în 1965 și, inițial, seria cuprindea 3 variante W108 S: 250S, 250SE și 300SE. Acestea dispuneau de aceeași motorizare a antemergătoarelor lor, dar cu numeroase îmbunătățiri și modificări. 

• 250S – dispunea de un motor Straight-Six M108 de 2496 cc, cu 2 caburatoare, o viteză maximă de 182km/h, și un timp de accelerare de la 0 la 100 km/h de doar 13 secunde;

• 250SE – era dotat de asemenea cu un motor tip Straight-Six, dar cu 6 plonjoare, care scad considerabil timpul de accelerare 0-100 km/h, și cresc viteza mavimă la 193 km/h, atât pentru versiunea cu transmisie manuală, cât și pentru cea automată;

• 300 SE(L) – dispunea de un motor M189 cu o capacitate de 2996 cc, care fusese creat inițial pentru seria Adenauer, dotat cu o pompă cu 6 plonjoare. Acesta avea o viteză maximă de 200 km/h, pentru ambele variante de transmisie (automată / manuală). și ajungea de la 0 la 100 km/h în 12 secunde.

Mercedes-Benz W114/W115

W114 si W115 este denumirea seriei de automobile Daimler Benz căreia astăzi i se spune „Bot de cal” (în germană /8 (strich-acht). Denumirea /8 provine de la anul apariției: 1968 si a fost utilizata intern de către inginerii Mercedes pentru a deosebi modelele w114/W115 de predecesorul W 110 care se mai fabrica încă in paralel. Modelele W14-W115 au fost construite pana in 1976 si înlocuite de modelul 123 (popular „Cobra”). Momentan /8 este un oldtimer foarte îndrăgit.

Mercedes-Benz W116

Seria Mercedez – Benz W116 este una reprezentativă pentru categoria de automobile berline, produse din Septembrie 1972 până în 1979. Acestea au fost primele modele create de Mercedes care au primit oficial denumirea de S-Class, cu toate că și altor modele anterioare de berline le fusese atribuită, neoficial, litera “S” de la Sonderklasse, sau clasă specială.

Mercedes-Benz W123

Seria 123 a fost modelul cu cele mai multe unităti vândute al companiei Mercedes-Benz. De la începutul seriei în noiembrie 1975 până în ianuarie 1986 un total de aproape 2.7 milioane de vehicule au ieșit pe linia de fabricație. Mașina aparține clasei de mijloc superioară, numită acum Mercedes E-Class. Predecesorul este W 114/115, succesoare este seria 124. Atât predecesorul și succesorul au fost fabricate incă aproximativ un an in paralel cu W 123. Seria 123 a stabilit noi standarde de siguranță al vehiculului și a fost un pionier al Combi-urilor din această clasa ca și al turbo diesel-ului în autoturismele Mercedes-Benz.

Mercedes-Benz W201

Mercedes-Benz W201 a fost prima mașină oficială compactă produsă de Mercedes, prezentată în 1982 și introdusă pe piață ca făcând parte din categoria E-Klass, fiind vândută sub egida seriei Mercedes-Benz 190. Acesta era dotat cu o suspensie independentaă cu 5 brațe, ca cele utilizate pentru automobilele E-Klass și C-Klass, cu bare de protecție față și spate, cu o caroserie anti-turtire și anti-scufundare, precum și airbaguri, ABS și pretensoare pentru centurile de siguranță.
Automobilele acestei serii au fost produse până în aprilie 1933, cu o cifră de producție de aproximativ 1.8 milioane de exemplare. În același an au fost lansate doup modele speciale pentru piața europeană, din Anglia și Irlanda, cunsocute ca 190LE și 190E, care au fost produse într-un număr de aproximativ 1000 de exemplare. 

Mercedes-Benz O309

Mercedes-Benz O309 este versiunea de microbuz a modelului Düsseldorfer Transporter, o furgonetă de mari dimensiuni, disponibilă începând cu anul 1967. Pe parcursului perioadei sale de producție, acesta a primit 10 tipuridiferite de motorizare, cu 4 sau 6 cilindri, cu puteri de la 55 la 130 CP. O309 este succesorul lui O319, și predecesorul celei de-a doua generații a seriilor Mercedes-Benz T2 și Vario. Denumirile associate de producător șasiurilor disponibile în această serie sunt  309, 310 și 313.

Mercedes-Benz W126

Automobilele Mercedes-Benz W126 au fost o serie de mașini S-Class, produse de Mercedes-Benz între anii 1979 și 1992. Lansată în septembrie 1979, ca succesor al Mercedes-Benz W116, aceasta a fost a doua generație de vehicule care au primit această denumire, ca prescurtare de la „Sonderklasse” sau „clasă specială”. Ca elemente invetive, acestea erau dotate cu numeroase elemente de sigurață marca Mercedes, printre care și primele centuri de sigurață cu pretensoare.

Inițial, autovehiculele W126 erau produse numai cu motorizare Straight-6 V8, turbo-diesel, și caroserii tip sedan. Versiunea C126 coupe în două uși, a fost lansată în septembrie 1981.

Perioada de producție a acestui model, de 12 ani, între 1979 și 1992, a fost cea mai lungă, după cea a primei serii de mașini S-Class, lansată la mijlocul anilor 1950, cu variantele 300S și 300SC.

Mercedes-Benz L 319

Mercedes-Benz L319 este un automibil pentru transport comercial, produs de Mercedes-Benz din 1955 până în 1967. Acesta a fost primul model de acest gen al producătorului, și era mare decât o dubiță obișnuită pentru curierat, dar mai mic decât orice camion cu prelată din acea perioadă.

L319 a fost lansat în septembrie 1955, la Frankfurt Motor Show, și era disponibil în diferite vanriante de mini-van și minibus. Masa lui totală nu depășea 3.6 tone, iar capacitatea maximă de încărcare era de 1.6 sau 1.8 tone, în funcție de model. Mai târziu acesta a fost adaptat și utilizat ca mașini utilitare pentru pompieri, care pot fi admirate și azi în cele mai multe muzee de profil.

Harburger Transporter

Denumirea de Harburger Transporter este atribuită unei serii de autovehicule utilitare, care au fost comercializate sub mărcile Tempo, Hanomag, Hanomag-Henschel și, în cele din urmă, Mercedes-Benz. Cu toate acestea, denumirea de Harburger-Transporter nu a fost niciodată folosită oficial de către cei patru mari producători auto. Designul seriei se bazează pe cel al lui Matador, produs inițial de Tempo, în Hamburg-Harburg.

În 1970 producția a fost preluată de Daimler-Benz-Hanomag-Henschel, și mașinile erau vândute sub egida Mercedes-Benz. Cu toate că cifra vânzărilor seriei a fost una destul de mică, în comparație cu cele ale competitorilor săi, aceasta s-a bucurat de o mare popularitate în anumite piețe de desfacere, datorită mărcii sub care era comercializată.

Mercedes-Benz TN

În 1977, Mercedes a lansat un nou model de van/camionetă (așa-numitul transporter), cunoscut în mediul intern și ca T1. Alte denumiri populare ale acestuia  Mercedes-Benz TN, T1N sau Transporter, din moment ce acesta a fost produs inițial în uzinele Transporter, din Bremen, Germania. Ulterior producția a fost mutată în uzinele din Düseldorf.

Automobilul era disponibil în varianta minibus și cea cu 2 locuri în față și o platformă (fie acoperită, fie descoperită) pentru marfă în partea din spate. Mai târziu, producătorul a lansat și o variantă cu o cabină dublă, iar o mare parte din proprietarii unui TN l-au folosit drept rulotă. Producția a fost întreruptă în 1995, după 18 ani de la lansare, acesta fiind succedat de T1N Sprinter.

Mercedes-Benz W460

Mercedez-Benz G-Class, cunoscut și ca G-Wagen, este un automobil de lux tip SUV, de dimensiuni  medii, cu tracțiune integrală, produs de Magna Steyr (fostul Steyr-Daimler-Puch), în Austria, și comercializat de Merdes-Benz. În unele țări, acesta a fost vândut de Puch, sub numele de Puch G.

Mercedez-Benz G-Class a fost creat ca și vehicul militar, la sugestia Shahului Iranului (care deținea mare parte din acțiunile Mercedes-Benz la vremea aceea), și a fost vândut în scop comercial începând cu  1979. Publicului larg îi este cunoscut și ca Wolf, iar Peugeot P4 este o altă variantă a lui G-Class, produs sub licență, cu motor Peugeot.

Mercedes-Benz T2

Mercedes-Benz T2 este un automobil tip transporter produs de Daimler-Benz la Düsseldorf, până în 1996, cunoscut și ca Düsseldorf Transporter.  A treia serie de mașini, produse la Ludwigsfelde, a primit denumirea de Mercedes-Benz Vario.

Prima Generație (1967-1986)

În 1967, seria T2 a fost prezentată oficial, ca succesoare a seriilor L319 / L406. Aceasta venea ca o completare palmaresului producătorului, o punte între automobilele mai mici (Mercedes-Benz T1) și mașinile de mare tonaj produse de Mercedes. Seria cuprindea următoarele variante: dubiță, camionetă cu cabină simplă sau dublă, minibus.

A Doua Generație (1986-1996)

A doua generație de automobile T2 a fost prezentată oficial în 1986, și a fost produsă până în 1996. Aceasta suferise îmbunătățiri majore, avea o capotă mai alungoită și o caroserie mai bine definită. Seria includea următoarele variante: 609D, 614D, 709D, 711D, 811D, 814D și 514 (benzină). Noua generație de T2 a înregistrat vânzări impresionante în Regatul Unit și Irlanda.

Mercedes Benz W124

W124 este denumirea internă conferită de producător seriei de automobile Mercedes-Benz E-Class produse din 1984 până în 1995/96. În plus, aceasta este prima generație de automobile care primește denumirea de E-Class. După anul 1984, modelele seriei W124 le-au înlocuit pe cele din seria W123, iar în 1995, acestora le-a urmat seria W210 E-Class.

Mercedes-Benz R129

Automobilele sport din seria Mercedes-Benz SL R129 au fost produse de Merceds în perioada 1989-2002, fiind ulterior înlocuite de seria Mercedes-Benz R230 SL-Class, lansată ofocial în 2003. Acestea erau produse cu 2 locuri, 2 uși, și un plafon din pânză, retractabil, acționat de un sistem hidraulic. Toate mașinile seriei se vindeau însoțite de un palfon fix, din aluminiu, care putea oricând fi montat în locul celui textil.