Mercedes Benz W115

 

Povestea a început într-o cafenea cu prietenii, care în mod firesc, vorbeam de mașini și cum eu aveam nevoie de o mașină și nu aveam nevoie de credit unul dintre ei mi-a spus că știe pe cineva care vinde un Mertan vechi. Ne-am și dus la persoană respectivă. 

Mașină era parcată în față porții, lângă pârau, era vai de capul ei, vopsită în galben de floarea soarelui, cred că de pe timpul lui nea Nae, dar pe mine m-a cucerit din prima vedere. Mașina nu fusese pornită de vreo doi ani, deci puteți să va închipuiți că a trebuit să cosim în jur să ajungem la ea. Proprietarul a adus o canistră de motorină, un acumlator și niște apa pentru radiator și după puțină muncă la pompa manuală la a două cheie mașina a prins viață. Nu cred că mai trebuie să zic că nu se vedea casa vecină de norul negru care a ieșit din ea.

După o noapte de frecventare m-am dus a două zi și am cumpărat-o. Nimeni din familie nu știa despre nouă mea ”achizitie” așa că am ținut-o secretă până am reușit s-o strecor printre filtrele poliției până la casa părinților mei din Ilieni. L-am chemat pe tatăl meu să-i arăt ceva în față porții. Când a văzut mașină și m-a întrebat de vreo 3 ori dacă chiar am cumpărat-o și dacă am și plătit-o a urmat morală negativă, aproape cムam fost exclus din testament, dar după ce s-a urcat la volan, a pornit mașina și am parcurs circa un kilometru am zărit primul zâmbet pe față lui și de atunci de fiecare dată când se urcă la volan zâmbește. 

Din punct de vedere mecanic mașina era în stare aproape perfectă de funcționare cum de obicei sunt toate mercedesurile din această epocă, dar tapițeria trebuia înlocuită, tăblăria avea nevoie și ea de peticire în unele locuri și să nu vorbim despre dilema noii culori a vopselei, albă sau neagră. Impreună cu tatăl meu am restaurat mașina într-o perioadă de vreo doi ani jumătate, nu am apelat la experți în afară de ultimul strat al vopselei, lăcuirii, tapițeriei celor două scaune și a banchetei și schimbarea bucselor, amortizoarelor. Pe ea am învățat să lucrez cu tablă, chituitul, vopsitul cu pistol și compresor, învelirea bordului și altor piese interioare cu  piele artificială, inlocuitul filtrelor, a plăcii de presiune și discului de ambreaj, restaurarea etrierelol, oxigenarea sistemului de frânare și cred că am învățat fiecare piesă esențială după nume. 

În momentul actual o folosesc zi de zi, fac drumuri la Târgu Mureș, București, se comportă perfect și face față cu brio oricărei provocări. Nu m-a lăsat baltă niciodată și nici eu pe ea.